Din puct de vedere cronostratigrafic Precambrianul cuprinde doua mari diviziuni:

• Proterozoic
• Arhaic

Limita dintre cele doua diviziuni, de 2500 M.a., este marcata de incheierea unor cicluri de evolutie geotectonica a scoartei terestre concretizate in toate continentele prin discordante unghiulare. In ariile cele mai bine studiate din puct de vedere al geologiei Precambrianului din lume: Scutul Baltic si Scutul Canadian, aceasta discordanta unghiulara este descrisa sub numele de discordanta belomoriana (Scutul Baltic) sau discordanta kennorena (Scutul Canadian).

Arhaicul a fost separat pe baza primelor roci datate radiometric in:

• Arhaic propriu zis
• Hadean (Priscoan)

In cadrul Proterozoicului, pe baza discordantelor unghiulare ce marcheaza incheierea unor cicluri tectonice au fost separate trei subdiviziuni:

• Proterozoic superior - limita superioara 570 M.a. marcata de discordanta assintica (Sc. Baltic) sau cadomiana (Sc. Canadian)
• Proterozoic mediu - limita superioara 900 M.a. marcata de discordanta dalslandiana (Sc. Baltic) sau greenviliana (Sc. Canadian)
• Proterozoic inferior - limita superioara 1600 M.a. marcata de discordanta sveco-kareliana (Sc. Baltic) sau hudsoniana (Sc. Canadian)

Ultima suta de M.a. a Precambrianului este marcata de aparitia tot mai frecvent in stratele de roci sedimentare a metazoarelor lipsite de schelet exterior. Din acest motiv acest interval corespunde diviziunii cronostratigrafice Vendian. In cadrul sau pot fi separate doua subdiviziuni:

• Ediacarian
• Varangian

In unele regiuni al Pamantului (Platforma Siberiana) cea mai mare parte a Proterozoicului mediu si Proterozoicul superior sunt caracterizate prin roci epimetamorfice. In aceste regiuni s-a convenit introducerea a doua diviziuni stratigrafice:

• Sinean
• Riphean

INAPOI LA PRECAMBRIAN