Precambrian - stratigrafie

Din puct de vedere cronostratigrafic Precambrianul cuprinde doua mari diviziuni:

Limita dintre cele doua diviziuni, de 2500 M.a., este marcata de incheierea unor cicluri de evolutie geotectonica a scoartei terestre concretizate in toate continentele prin discordante unghiulare. In ariile cele mai bine studiate din puct de vedere al geologiei Precambrianului din lume: Scutul Baltic si Scutul Canadian, aceasta discordanta unghiulara este descrisa sub numele de discordanta belomoriana (Scutul Baltic) sau discordanta kennorena (Scutul Canadian).

Arhaicul a fost separat pe baza primelor roci datate radiometric in:

In cadrul Proterozoicului, pe baza discordantelor unghiulare ce marcheaza incheierea unor cicluri tectonice au fost separate trei subdiviziuni:

Ultima suta de M.a. a Precambrianului este marcata de aparitia tot mai frecvent in stratele de roci sedimentare a metazoarelor lipsite de schelet exterior. Din acest motiv acest interval corespunde diviziunii cronostratigrafice Vendian. In cadrul sau pot fi separate doua subdiviziuni:

In unele regiuni al Pamantului (Platforma Siberiana) cea mai mare parte a Proterozoicului mediu si Proterozoicul superior sunt caracterizate prin roci epimetamorfice. In aceste regiuni s-a convenit introducerea a doua diviziuni stratigrafice:

INAPOI LA PRECAMBRIAN